Contextul organizational are un rol crucial in dezvoltarea businessului, pozitionarea acestuia pe piata, identificarea profilului corect de client s.a.m.d.
Sunt trei aspecte pe care trebuie sa le abordam atunci cand identificam contextul organizational:
1. Contextul in care organizatia isi desfasoara activitatea
Atunci cand se demareaza identificarea contextului in care organizatia isi desfasoara activitatea, trebuie avuti in vedere:
– Contextul intern al organizatiei care, de fapt, reprezinta o suma de factori interni care pot afecta calitatea produselor sau serviciilor companiei. Cand va ganditi la contextul intern al organizatiei, imaginati-l ca un mediu de lucru complex pe care organizatia il utilizeaza pentru a produce bunurile sau serviciile sale. Acest mediu de lucru ar putea sa contina factori precum: angajati, infrastructura disponibila vs. infrastructura necesara desfasurarii activitatii, cultura organizational, modul de organizare al businessului etc.
– Contextul extern al organizatiei. Asa cum v-ati dat seama, contextul extern al organizatiei reprezinta o suma de factori externi. Acesti factori interactioneaza cu organizatia si pot influenta calitatea produselor sau serviciilor sale. Printre acesti factori se numara piata in care organizatia opereaza (furnizori, clienti, parteneri, concurenti), reglementarile specifice domeniului, precum si situatia macroeconomica interna si internationala.
2. Partile interesate si nevoile sau asteptarile acestora
Partile interesate sau stakeholders, daca preferati terminologia corporatista ☺, sunt acei oameni sau grupuri de oameni, organizatii si/sau autoritati care, prin comportamentul lor, pot afecta organizatia.
Pentru a ne asigura ca organizatia se adreseaza tuturor acestor actori, mai intai trebuie sa-i identifice si apoi sa le identifice nevoile si asteptarile. Cand se dezvolta un sistem de management al calitatii, trebuie sa luam in considerare mai multe parti interesate. Acestea includ angajatii, partenerii, actionarii, clientii, furnizorii si autoritatile de reglementare.
Fiecare parte interesata poate avea nevoi si asteptari diferite. De aceea, este bine ca organizatia sa identifice aceste asteptari si sa le prioritizeze pentru a le putea aborda sistematic.
3. Monitorizarea si actualizarea permanenta a contextului intern si extern
Atat contextul intern cat si cel extern sunt in continua schimbare. Din acest motiv, standardul ISO 9001:2015 prevede ca un element de intrare in cadrul analizei sa fie contextul intern si extern al organizatiei. Cu ocazia acestei analize aveti ocazia sa revizuiti analiza referitoare la contextul intern si extern. De asemenea, puteti reconsidera abordarea sau strategia pe termen scurt a afacerii.
Ca si nota de final ar fi de mentionat ca:
– Standardul ISO 9001:2015 nu ofera o metodologie pentru identificarea contextului intern si extern. De asemenea, nu furnizeaza un cadru pentru identificarea partilor interesate si a nevoilor acestora.
– Standardul ISO 9001:2015 nu cere pastrarea inregistrarii legate de contextul intern si extern, cum ar fi metodologiile aplicate si inregistrarile care sa dovedeasca aplicarea clauzei. Totodata, nici nu solicita inregistrari care sa ateste identificarea partilor interesate si a nevoilor acestora. Cu toate acestea, eu recomand pastrarea acestor inregistrari. Ele ar trebui sa fie considerate punctul de plecare in planificarea unui sistem de management functional.