Frauda alimentară se produce atunci când, în scopul unor câştiguri financiare, se modifică în mod intenționat fie un aliment, fie lanțul de aprovizionare, încălcându-se în mod deliberat normele stabilite de țări sau de organisme generale, cum ar fi UE.
Frauda alimentară este azi omniprezentă și poate afecta aproape orice sector al industriei alimentare, de la distribuție, producție, procesare și chiar la nivel de servicii, cum ar fi în restaurante. Frauda implică riscuri atât pentru consumatori (directe și indirecte), cât și pentru producătorii de alimente, pentru care impactul economic poate fi mare (pierderi în vânzări, costuri cu restabilirea reputației pierdute etc).
Tipuri de fraudă alimentară
Frauda alimentară nu este deloc o problemă nouă, dar în trecut, rapoartele de fraudă alimentară se limitau la cazuri mici, care implicau doar produse minore. Cu toate acestea, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a cantității și frecvenței fraudei alimentare în întreaga lume. Cele mai frecvente exemple de fraudă sunt produsele care se prezintă ca fiind ceea ce nu sunt sau produsele care conțin ingrediente adăugate care nu sunt conforme cu reglementările.
Conform definiției agreate la nivelul UE, există șapte tipuri principale de practici frauduloase: substituirea, diluția, contrafacerea, disimularea, falsificarea (piața gri), îmbunătățirea neaprobată și etichetarea incorectă.
Substituirea – constă în înlocuirea unui ingredient sau a unei părți a produsului cu o valoare ridicată cu un alt ingredient sau o altă parte a produsului cu o valoare mai mică. Ea poate fi comisă de vânzători în beneficiul lor direct sau în beneficiul unor terțe părți. Exemple: comercializarea cărnii de cal ca fiind carne de vită, adăugarea în cafeaua măcinată a unor produse precum: cicoare, zahăr ars, porumb prăjit etc.
Diluția – se referă la practica de a dilua un anumit ingredient alimentar cu valoare ridicată cu unul cu valoare scăzută, pentru a reduce costul produsului, dar având în același timp gustul și aspectul unui aliment de calitate superioară. De exemplu: diluarea unui ulei superior folosind un ulei de calitate inferioară.
Contrafacerea – are loc atunci când o persoană sau o organizație prezintă în mod eronat calitatea, autenticitatea, originea, prospețimea, sau alte caracteristici ale unui produs pe care îl vinde sau îl distribuie unui consumator. De exemplu: vânzarea unor vinuri inferioare sub denumirea unei mărci premium.
Disimularea – are loc atunci când un produs de calitate inferioară este prezentat ca fiind de calitate superioară. De exemplu: utilizarea alcoolului tehnic în băuturi spirtoase.
Falsificarea – falsificarea şi comercializarea alimentelor după data de expirare a acestora, comercializarea unui produs de imitație (surogat) în locul produsului original, adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte ale produsului.
Îmbunătățirea neaprobată – Procesul de adăugare de substanțe necunoscute și nedeclarate la anumite produse alimentare pentru a le îmbunătăți calitatea.
Etichetarea incorectă – constă în plasarea unor mențiuni inexacte pe ambalaje pentru a obține câștiguri economice. De exemplu: comercializarea unor alimente obișnuite sub denumirea de produse bio, comercializarea pâinii negre fabricate din făină albă la care s-au adăugat coloranți.
Metode de prevenire a fraudei alimentare la nivel internțional
- Asigurarea unor sisteme de control eficiente și evaluarea constantă a conformității cu standardele UE în domeniul siguranței și calității alimentelor, sănătății și bunăstării animalelor, sănătății plantelor din UE și din țările din afara UE în ce privește exporturile acestora către UE;
- gestionarea relațiilor internaționale cu țările din afara UE și organizațiile internaționale în ceea ce privește siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor, nutriția animalelor și sănătatea plantelor;
- gestionarea relațiilor cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și asigurarea gestionării riscurilor cu ajutorul științei.
Metode de prevenire a fraudei alimentare la nivel de companie
Frauda alimentară fiind o parte esențială a sigurantei alimentelor, face parte din cerintele GFSI Benchmarking Requirements 2020 si standardelor de certificare recunoscute de GFSI: FSSC 22000 vs 5.1/2020, IFS Food vers 7/2020, BRC Food Safety Global Standard ed
8/2018. Certificarea conform unui standard recunoscut GFSI inseamna respectarea celor mai bune practici internationale, asigurand astfel livrarea de produse sigure pe piata!
Ca să eviți situațiile neplăcute legate de frauda alimentară și să menții încrederea clienților tăi, citește cum poți utiliza o Evaluare IFS a Integrității Produselor (PIA) pentru a evalua eficacitatea managementului riscurilor de integritate a produsului într-o companie producătoare de alimente.
